Cum pornești o afacere în HoReCa: autorizații și primii pași

HoReCa vine de la Hoteluri, Restaurante și Cafenele. Adică orice afacere în care oferi mâncare, băutură sau cazare. Este unul dintre domeniile preferate de tineri, pentru că pare simplu: îți place cafeaua, deschizi o cafenea.

În realitate, HoReCa are multe acte, costuri mari la început și concurență puternică. Dar cu un plan clar se poate porni și de la un format mic.

Pe scurt

• Poți porni mic: o cafenea „to go”, un bistro, un food truck.
• Cel mai important act este înregistrarea la Direcția Sanitar-Veterinară (DSVSA).
• Pentru localuri mai mari ai nevoie și de avize de la pompieri (ISU).
• Chiria și salariile sunt cele mai mari costuri lunare.

Ce formă juridică alegi

Pentru HoReCa, alegerea obișnuită este un SRL. Ai angajați, contracte cu furnizori și o investiție mai mare, iar SRL-ul te protejează: răspunzi cu banii firmei, nu cu bunurile tale.

Codurile CAEN

De la 1 ianuarie 2025, România folosește CAEN Rev. 3. Firmele noi se înregistrează direct cu codurile noi. Pentru HoReCa, cele mai folosite sunt:

• 5611 – Restaurante (în lista veche, codul 5610).
• 5612 – Activități ale unităților mobile de alimentație, pentru food truck sau rulotă.
• 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor. Aici intră și cafenelele.
• 5510 – Hoteluri și cazare similară, pentru hoteluri și apart-hoteluri.

Pensiunile și alte tipuri de cazare pot avea alte coduri din grupa 55. Verifică încadrarea exactă la Registrul Comerțului (ONRC).

Ce autorizații îți trebuie

1. Firma la ONRC, cu codul CAEN și sediul de lucru.

2. Înregistrarea sanitar-veterinară la DSVSA. Orice local care pregătește sau servește mâncare trebuie înregistrat la Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din județ. Regula vine din Ordinul ANSVSA nr. 111/2008. DSVSA are la dispoziție cel mult 30 de zile de la dosarul complet ca să rezolve cererea. Inspectorii verifică bucătăria, depozitarea alimentelor și igiena.

3. Securitatea la incendiu (ISU). Localurile de alimentație publică peste un anumit prag de suprafață au nevoie de aviz și autorizație de securitate la incendiu, conform HG nr. 571/2016. Pragul s-a schimbat de-a lungul timpului, așa că întreabă la ISU-ul din județ ce se aplică spațiului tău. Chiar și sub prag, trebuie să respecți regulile de prevenire a incendiilor.

4. Acordul de funcționare de la primărie. Majoritatea orașelor cer un acord sau o autorizație de funcționare pentru restaurante, baruri și terase, de multe ori cu o taxă anuală. Tot aici afli regulile pentru program, terasă și vânzarea de alcool.

5. Pentru cazare: clasificarea. Hotelurile, pensiunile și celelalte structuri de cazare au nevoie de un certificat de clasificare de la autoritatea pentru turism. Fără el nu ai voie să primești turiști.

6. Angajații. Personalul care lucrează cu alimente face analize medicale și un curs de igienă. Ai nevoie și de contracte cu firme de deșeuri și, des, de dezinsecție și deratizare.

7. Alte lucruri des uitate: casa de marcat fiscală și, dacă pui muzică în local, licențele pentru muzică de la organismele de drepturi de autor.

Cât costă să pornești

Sumele sunt estimări orientative și variază mult cu orașul și mărimea localului.

• Cafenea mică sau „to go”: francizele mici din România au anunțat investiții de ordinul a 8.000–15.000 de euro pentru amenajare și echipamente, plus taxa de franciză.
• Bistro sau cafenea cu locuri la masă: de obicei câteva zeci de mii de euro, pentru bucătărie, mobilier, instalații și avize.
• Restaurant sau pensiune: de la zeci la sute de mii de euro, mai ales dacă ai de renovat clădirea.

Costuri lunare

• Chiria. În București, un spațiu bun trece des de 1.000 de euro pe lună. În orașele mici, poate fi câteva sute de euro.
• Salariile, de obicei cel mai mare cost.
• Marfa: cafea, alimente, băuturi.
• Utilități, mai ales curentul pentru bucătărie și frigidere.
• Taxa anuală de funcționare, deșeuri, dezinsecție, contabilitate.

Cum găsești clienți

• Locul contează enorm. Stai o zi întreagă lângă spațiul dorit și numără câți oameni trec pe acolo.
• Google Maps și recenzii. Mulți oameni aleg localul după stele.
• Instagram și TikTok, cu poze reale cu mâncarea și atmosfera.
• Platforme de livrare (Glovo, Wolt, Bolt Food), dacă faci mâncare. Atenție la comisioane.
• Platforme de rezervare, ca Booking, pentru cazare.
• Clienți fideli: carduri de fidelitate, meniul zilei pentru cei din birourile din jur.

Greșeli frecvente

• Semnezi chiria înainte să verifici dacă spațiul poate fi autorizat. Unele spații nu au destulă ventilație, nu au acces separat sau nu pot primi avizele.
• Subestimezi capitalul pentru primele luni. Un local nou are nevoie de timp ca să își facă clienți. Păstrează bani pentru 3–6 luni de costuri.
• Meniu prea mare. Mai multe produse înseamnă mai multă marfă aruncată.
• Nu îți calculezi costul pe produs. Trebuie să știi cât te costă fiecare cafea sau fiecare farfurie.
• Ignori igiena. Un control DSVSA picat poate închide localul.

Se poate finanța prin Start-Up Nation?

Posibil, verifică lista oficială. Start-Up Nation 2026 dă până la 250.000 de lei tinerilor între 18 și 30 de ani care deschid un SRL nou. Cele mai multe domenii pot primi bani, dar există o listă de coduri CAEN excluse, iar serviciile primesc mai puține puncte decât producția. HoReCa se potrivește bine cu cerința de a angaja cel puțin 2 oameni. Detaliile sunt în ghidul de pe minimis.imm.gov.ro.

Ce faci acum

1. Alege formatul: cafenea mică, bistro, food truck sau cazare. Începe cu ceva ce poți gestiona.
2. Caută spațiul și întreabă la primărie, DSVSA și ISU dacă poate fi autorizat, înainte să semnezi.
3. Fă-ți un meniu scurt și calculează costul fiecărui produs.
4. Fă un buget care include investiția și 3–6 luni de costuri.
5. Programează o consultanță cu Startups5, ca să verificăm actele și să vedem ce finanțare poți cere.

Informațiile sunt actualizate la 20 octombrie 2026. Cerințele exacte depind de tipul localului, de suprafață și de orașul tău. Sumele sunt orientative și depind de locație și de echipamente.